A te bucura de mărunţişuri, de micile frumuseţi ale vieţii nu e neapărat o calitate, o înălţare a conştiinţei tale.
E alegerea pe care o faci ca să nu spui într-un final că ai trăit degeaba.

Bucură-te de soare, de iarba verde, de mirosul teilor, de gustul cireşelor, de zborul unei rândunici, de mare şi de toate lucrurile mărunte care te fac fericit, pentru că de altceva nu vei mai avea ocazia să te bucuri.

Gustă toate aceste firimituri de pâine pentru că sunt singurele pe care le vei primi dimineaţa, la prânz şi seara.
Bineînţeles, uneori vei primi ceva gustos(asta dacă ai noroc). Probabil te vei îndrăgosti, vei avea un copil, poate chiar nepoţi pe care îi vei numi folosind clasicul clişeu “lumina ochilor tăi”. Şi cam atât.

Crede-mă, ai putea duce o viaţă extraordinară. Dar aceasta rămâne condiţionată de o probabilitate tâmpită şi de neghiobia fiinţei tale.