Când am intrat în cameră la frate-miu, acolo mirosea a iarbă și a transpirație parfumata și dacă stau să mă gândesc, frate-miu mereu a avut ceva cu parfumurile, iar femeile îl iubeau pentru asta. Pe pat, agenda lui de poezii stătea tolănită, deschisă la jumate, ca o concubină obraznică. Mi-am aruncat un ochi:

1. Bucureștiul nu are farmec decât dacă tu însuți ai farmec, el nu se arată tuturor spălăciților, mai duceți-va încolo de iluștri!

2. Există o manea pe care în facultate mi-ai tot îngânat-o pentru că avea în ea numele meu și numele tău; râdeam și te uram la greu, dar ne întorceam mereu la ea, la fel cum ne întorceam mereu de-acasă, de la mâncare gătită și teveu, pregătiți să aruncăm încă odată mănușa ficaților noștri și celorlalți defetiști din peuri.

3. Nu-mi poți aminti de revelionul ăla la Sinaia fără ca eu să-ți amintesc că acolo ai plâns pentru prima oară de față cu mine, la fel cum în general nu se poate aduce în discuție pizda țigăncii fără să se rânduiasca apoi bășina porcului și să se râda.

4. N-o să te mint, mi-aș dori și eu să fiu fericit!

5. The girl next door l-am văzut de vreo 26 de ori, că altul nu aveam, iar apoi ne-am tras net și filme o mie și tot ce ne-a rămas e regretul că nu am văzut fight club decât o data.