• Home
  • 2018
  • decembrie

Gelos

Gelozia e o stare de fapt. De aceea recunosc: sunt cel mai gelos om de pe Pământ. Fierb şi roşesc de gelozie gândindu-mă cum ai luat la frunza de viţă de vie cu mâinile tale mici ca s-o lipeşti pe coperţile “neinteresante” ale caietului tău.

Şi pe caiet? Pe caiet sunt cel mai gelos pentru că-i spui lucruri pe care eu doar le ghicesc.

Iar părul tău mic vopsit în negru pălind acum în culoarea sa originală îmi râde în faţă când se împrăştie pe fruntea ta fină.

Iar geaca ta plăpândă te mângâie aşa cum mâinile mele aspre n-o vor face niciodată.
Şi totuşi mă împac cu gândul că frunza, caietul şi geaca nu te vor săruta niciodată.

Mi-e dor de colindat

Nu de azi. Mi s-a făcut brusc dor de acest obicei atât de minunat la români prin octombrie când încă mai eram nebărbierit şi plictisit de cursurile facultăţii mele dragi. Cred că pe la cel de mecanică m-am trezit brusc să-i spun colegului pletos pe care-l ştiam de câteva zile că mi-e dor de colindat.

Şi nu de cântatul în sine. Ci de atmosfera colindatului.

De acea indiferenţă senină faţă de toate bullshit-urile zilnice. Normal că o să mai merg şi anul ăsta cu foştii mei colegi la colindat. Normal că voi mânca iar vreo 30 de banane şi o cantitate relativ egală de sarmale făcute de mamele bunilor mei colegi. Şi normal că o să facem toţi glume decente şi de bun-gust. Şi stau şi aştept…